Inca o depresie pe ziua de azi. Uneori ma intreb "De ce eu?! De ce tocmai eu?!" Sincera sa fiu,nu prea merit.Chiar nu merit.Incep sa regret ca am ajutat alte persoane,ca am fost alaturi de ei,iar ei ma lasa cu ochii in soare in astfel de momente. In afara de o amica. Ea imi e alaturi intodeauna.Ma face sa uit de probleme,si alte chestii. EA E UNICA.Nu exista momente in care sa nu ma bine-dispuna.Avem in program glume proaste,o groaza de versuri si momente speciale .
Depresii.. vin si pleaca. Dar cand vin lasa o rana adanca si regrete.Nici acum nu-mi vine sa cred,nu credeam ca va fi asa... Dar nimeni nu e pefect,nu? Imi vine sa plang,sa plec si sa uit de toti,sa nu mai vorbesc cu nimeni.
Vreau.. vreau sa fiu singura o vreme,sa fug d-acasa.Niciodata nu e usor in astfel de momente groaznice,fiindca,pot veni din clipa-n clipa gandul ala care te poate omorâ.Nimeni nu vrea asta,in special parintii,dar intr-o zi va veni ziua asta si vor regreta ceea ce ti-au facut.Vor regreta amarnic..
Dar nu conteaza,lor oricum nu le pasa.Sau daca le pasa,nu o arata indeajuns.
Sper sa treaca...
